Suntem mândri sa apărem cu un articol despre tinerii din generatia Z în revista Business Days Magazine. Sunt onorată şi recunoscătoare pentru că am avut şansa să povestim despre programul nostru pentru liceeni, Jump.
Vor meserii bănoase? – Da! Joburi care să le placă? – Da! Răbdare – Nu! Caută personalizare şi independenţă? – Da! Veridicitate? – Da! Experienţe?- Da! Conectare – Da! Introspecţie? – Nu! Jocuri video? – Da!
Din 2013, am lucrat cu peste 500 de adolescenţi şi studenţi din Timişoara, Bucureşti, Iaşi și Cluj. Care sunt caracteristicile principale ale tinerilor “Z”? În rândul acestora a crescut coştiinciozitatea, sunt mai ancoraţi în realitate decât noi, mai individualişti, flexibili, mai perseverenţi în sarcinile pe care le îndeplinesc, atunci când sunt motivaţi, se plictisesc repede, îşi doresc răspunsuri imediate şi rezultate rapide, au nevoie de recunoaştere şi îşi doresc un program de lucru flexibil.
CUM S-A AJUNS AICI?
1. O generaţie crescută de „helicopter parents” Parinti le-au fost cei din generatia X, care au oferit copiilor tot ce-au putut. Au crescut într-o perioadă de recesiune economică, şi-au văzut părinţii lucrând până la ore târzii, le-au simţit lipsa. Acest lucru îi determină să nu facă acelaşi lucru cu viitoarea lor familie, balanţa work-life este îndreptată în favoarea timpului liber.
2. Computerul sau telefoanele smart sunt parte integrantă a vieţii de zi cu zi. Mediul online promovează lectura rapidă, gândirea grăbită şi învăţarea superficială. Ca rezultat, tinerii scanează în loc să citească, durata de atenţie este scurtă şi îşi păstrează concentrarea pe un subiect puţină vreme, astfel comunicarea trebuie să atragă atenţia încă de la început, informaţiile să fie scurte, vizuale.
3. Gândirea tinerilor, abilitatea de a căuta informaţii a fost influenţată de apariţia motoarelor de căutare, aceştia rămânând conectaţi la ceea ce motorul de căutare consideră relevant pentru ei.
4. Reţelele de socializare îndreaptă atenţia asupra celorlalţi, iar frecventele întreruperi slăbesc memoria, împrăştie gândurile şi obligă utilizatorii să fie mereu conectaţi la ce este nou.
5. Tehnologiile afectează abilităţile sociale ale copiilor. Izolarea adolescenților în lumea virtuală și lipsa interacțiunilor sociale diminuează abilitatea de identificare a emoțiilor la persoanele din jurul lor.
6. Reţeta succesului şcolar reprezinta memorarea de comentarii la limba română şi rezolvarea de probleme din culegeri. Elevii nu au autonomie, gândirea critică şi creativă nu fac parte din educaţia pe care o primesc. Toate acestea conduc la o mai slabă capacitate de a raţionaliza, de ordonare a discursului, de argumentare, de a structura logic temele la care se raportează şi de sinteză. Atunci când sunt puşi să rezolve o problemă nouă, au, de cele mai multe ori, nevoie de un model pentru a-l replica şi pe baza lui rezolvă problema. Lipsa învăţării reflexive, de a lega experienţe noi de învăţare de cele anterioare si capacitatea scazută de introspectie îi determină să se raporteze la orice în funcţie de ceea ce simt.
7. Tendinţa de supraprotejare a copilului este specifică zonei noastre, uneori pentru a-l scuti de evenimente mai mult sau mai puţin periculoase, alteori pentru a-l opri să repete greşelile pe care parintii le-au făcut în trecut. Mama (sau tata) “ştie mai bine ce vrei tu” sau “ce e bine pentru tine”, oferirea de meditaţii de la o vârstă fragedă, neimplicarea copilului în activităţile casnice, lipsa responsabilităţilor, toate acestea încurajează lipsa de efort pentru atingerea obiectivelor, lipsă de inițiative, opinii, preferințe.
8. În plus timpul de joacă s-a diminuat. O campanie a companiei Henkel evidenţiază faptul că, în zilele noastre, un copil petrece mai puţin timp afară decât un deţinut.
Cea de-a patra revoluție industrială cu avalanșa de produse, tehnologii și noi modalități de lucru ne spune că dezvoltarea abilităților de gândire critică şi creativă, de rezolvare de probleme, inteligenţa emoţională şi socială trebuie să înceapă chiar azi.
Educaţia ar trebui să fie practică, holistică, centrată pe aşteptările, nevoile şi aspiraţiile fiecărui elev/student în parte. Noile cercetări arată că, de fapt, creierul este ca un muşchi – se schimbă şi devine mai puternic pe măsură ce îl folosim. Este nevoie de efort şi perseverenţă, de a învăţa continuu noi abilităţi, informaţii sau comportamente. De fiecare dată când învăţăm ceva nou, se formează noi conexiuni în creierele noastre şi, în timp, putem deveni mai inteligenţi. Rolul nostru este să-i susţinem să-şi dezvolte perspectiva învăţării, să accepte cu uşurinţă provocările, să-i încurajăm să depună efort sporit pentru a-şi dezvolta abilităţile, să depăşească obstacolele, să înveţe din feedback-ul critic şi din succesul celorlalţi.
Bottom line
Tinerii din generaţia Z au criterii bine definite în ceea ce priveşte alegerile profesionale. Dacă ne referim la mişcarea slow movement, care se manifestă începând cu generaţia Y, tinerii “Z” caută joburi care să le placă, doresc să-şi folosească abilităţile, să facă ceva în care se regăsesc, şi observăm dorinţa lor de a ajunge nu doar la o carieră ideală, ci şi la acea împlinire interioară. Tinerii din generaţia Z sunt maturi, vor să lucreze devreme, sunt realişti, autentici, hedonişti, au nevoie de gratificare imediată, recunoaştere, de prieteni, se înţeleg mai bine cu părinţii. Admit că nu ştiu tot şi sunt dornici să înveţe incontinuu.
Articol publicat de Business Days în ultima ediţie a revistei (BDM 9/2016). Mulţumim echipei Business Days pentru invitaţie şi profesionalism.
